Psoriazis

Deși psoriazisul este clasificat de comunitatea medicală alopată internațională ca o afecțiune autoimună, fiind descrise mecanismele imunitare ale acesteia, în fapt cauza majoră a acestei afecțiuni este influențată de un cumul de factori multifactoriali compuși dintr-un stigmat genetic determinat familial, un detonator numit stres combinat cu cel puțin o disfuncție majoră metabolică și posibile probleme la nivelul tractului digestiv, precum și posibile focare infecțioase nebănuite / ne-investigate. Factori care de asemenea pot declanșa boala sunt acumulările unor substanțe toxice în organism.

Din această cauză, niciun tratament cu creme și soluții externe „miraculoase" care se găsesc în rafturile farmaciilor cu podele de marmură și vitrine de cristal, recomandate de somități din domeniul farmaceutic sau medical ori de „influenceri", așa cum se întâmplă din ce în ce mai des în ziua de azi, NU poate oferi o serie de ameliorări stabile în timp și NU POATE garanta o eficacitate anticipabilă și un prognostic stabil din punct de vedere statistic, sufocând focarele disfuncționale ale bolii.

Tratamentul psoriazisului prin Metoda Kozak a dat roade timp de 65 de ani (în jur de 40 de ani ai tatălui meu și peste 25 de ani din experiența mea personală), tratând mii de pacienți suferind de psoriazis de toate formele, fără recidive semnificative la pacienții care respectă toate recomandările. Am concluzionat că fără intervenția asupra factorului metabolic prin regim alimentar, alături de factorul medicamentos intern și extern, nu este posibilă o ameliorare și cu atât mai puțin o vindecare stabilă.

Meritul metodei Kozak este faptul că, prin anamneză și analiza formei clinice a pacientului, se creionează posibilele cauze din diagrama multifactorială care a cauzat apariția bolii, dar și persistența acesteia; iar dacă pacientul urmează toate indicațiile primite, are șanse foarte bune pentru o ameliorare substanțială sau, după cum s-a arătat în practică, chiar și posibilitatea de a obține o VINDECARE DEFINITIVĂ.

În acest sens, au existat pacienți la care afecțiunea nu s-a mai declanșat ulterior și nici nu a mai prezentat recidive sau alte semne de boală (timp de 30-40 de ani).

De asemenea, experiența a arătat că nici analizele de laborator și nici biopsiile prelevate din țesutul bolnav al pacientului nu au furnizat informații suficient de relevante pentru a configura ulterior tratamentul adecvat.

Fără experiența și competența medicului curant, capabil să înțeleagă întreg ecosistemul în care trăiește fiecare pacient în parte, dincolo de aspectul leziunilor vizibile la prima vizită medicală, nu se poate garanta succesul terapeutic.

Orice informație aparent „mică" / nesemnificativă furnizată de pacient poate duce la o reconfigurare, uneori substanțială, a întregului tratament, aceasta putând oferi de fapt cheia succesului, respectiv o vindecare completă.

Tipuri de psoriazis – localizare, simptome

Psoriazisul prezintă manifestare multisistemică și poate determina constituirea de leziuni specifice la nivelul tegumentului, al articulațiilor, precum și al unghiilor, al scalpului și al zonelor intime, prin inflamație și apariția scuamelor.

În funcție de tipul leziunilor, afecțiunea poate fi clasificată după cum urmează:

• Psoriazis în plăci (psoriazis vulgar) – pacienții cu această formă de boală prezintă regiuni bine delimitate de tegument roșiatic acoperite cu scuame albe sau galbene, care apar simetric la nivelul coatelor, genunchilor, interfesier, la nivelul scalpului sau toracelui.
• Psoriazisul gutat (în picătură) – evoluează cu apariția leziunilor papulare în formă de picături de apă la nivelul membrelor superioare și inferioare, trunchi și scalp, cu predilecție la persoanele de sex feminin, dar și în special la tineri.
• Psoriazisul pustulos se poate manifesta localizat sau generalizat, în funcție de extinderea regiunii tegumentare afectate.

Pustulele localizate la nivel palmo-plantar pot genera apariția dificultăților locomotorii și de coordonare a mișcărilor (mers dificil, desfășurarea greoaie a activităților care implică utilizarea palmelor) și a stigmatizării sociale.

Psoriazisul pustulos generalizat se poate complica prin infecția focarelor multiple, situație care poate pune viața în pericol.

Simptomele asociate pot fi febra, starea generală de oboseală, tulburările hidroelectrolitice, afectarea articulară și pulmonară, cu risc de apariție a insuficienței respiratorii acute.

Psoriazisul pustulos generalizat cu evoluție nefavorabilă prezintă debut brutal, cu alterarea stării generale a pacientului, scădere neintenționată în greutate, oboseală cronică, febră peste 40 °C, frisoane, pierderea pilozității corporale și afectare concomitentă a mucoaselor.

În această situație se recomandă internare și supraveghere intraspitalicească, mai ales dacă pacienta este gravidă.

• Psoriazisul eritrodermic constituie cea mai rară formă a acestei patologii, care afectează aproximativ peste 5% din bolnavi. Această formă implică afectarea întregului tegument, care prezintă eritem generalizat, pielea pierzându-și funcția de barieră în fața factorilor de agresiune externi. Precum orice afecțiune cutanată generalizată, leziunile extinse prezintă risc de suprainfectare bacteriană și fungică și de deshidratare, favorizând apariția unor dezechilibre hidro-electrolitice importante, cu risc pentru pacient.
• Artrita psoriazică determină inflamația dureroasă la nivelul articulațiilor membrelor superioare și inferioare. Atingerea articulară datorată psoriazisului afectează între 5 și 30% din totalul pacienților diagnosticați cu acest tip de patologie autoimună.
• Psoriazisul unghiilor se manifestă prin decolorarea și deformarea unghiilor, cu apariția denivelărilor la nivelul stratului cornos, care determină desprinderea și, în final, pierderea unghiilor. De multe ori, această formă de boală este acompaniată și de infecția unghiilor cu bacterii și fungi.

O altă clasificare a bolii se poate face în funcție de localizarea leziunilor, după cum urmează:

• Leziuni eritemato-scuamoase (coji albe sau galbene, sfărâmicioase, pe fond de piele iritată) la nivelul scalpului.
• La nivelul pliurilor cutanate mamare, inghinale, axilare, retroauriculare (în spatele urechilor), interfesiere și în zona genitală.
• Psoriazisul palmo-plantar, care se manifestă prin leziuni specifice la nivelul palmelor și tălpilor.
• Leziunile mucoaselor pot fi recunoscute prin aspectul de limbă geografică, precum și al unghiilor cu interesarea matricei sau a patului unghial, zone care de multe ori sunt suprainfectate.

Artrita sau reumatismul psoriazic se manifestă la nivel articular și poate determina apariția inflamației articulare simetrice însoțită de sinovită, afectare unghială și artropatii deformante prin scurtarea degetelor, ca urmare a proceselor de osteoliză (distrucție osoasă) și resorbție osoasă de la nivelul falangelor.

• SEBO-PSORIAZISUL.

Această formă împrumută simptomele și semnele de boală ale dermatitei / eczemei seboreice, precum și ale psoriazisului. Ea afectează și fața pacientului, zona perinazală, sprâncenele, zona intra-auriculară și retroauriculară, precum și baza scalpului și ceafa.

Psoriazisul eczematizat.

Psoriazisul „clasic" nu prezintă mâncărimi / prurit cu un disconfort puternic pentru pacient.

În acest tip de psoriazis, pruritul (mâncărimea), în principal nocturn, este cel mai important factor de disconfort, care poate afecta în timp calitatea somnului și a vieții pacientului.

Unul dintre factorii importanți în acest caz este modul în care pacientul aclimatizează / obișnuiește pielea cu diferiți factori de stres interni (alimente, băuturi, produse de igienă etc.) și externi (lumina soarelui, căldura, sauna, hainele din materiale plastice etc.); importante sunt calitatea și cantitatea administrată, precum și durata expunerii, scurtă sau mai lungă, astfel încât organismul NU poate gestiona respectivul stres și declanșează factori de apărare fizici precum inflamația, eritemul, pruritul, dar și alte simptome neplăcute manifestate după scurt timp – minute, zeci de minute sau în zilele următoare (de obicei 1-3 zile) după expunerea la factorul declanșator.

Dr. Kozak Petre